• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.

  • Sergiu Cioclea, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606;

  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde

Raport asupra inflaţiei nr.4, noiembrie 2014



Raport asupra inflației nr.4, noiembrie 2014

Discursul

Prezentarea

Sumar

Evoluția inflației

În trimestrul III, 2014, rata anuală a inflaţiei a constituit 5.1 la sută, fiind cu 0.1 puncte procentuale inferioară celei din trimestrul precedent. Evoluţia descendentă a acesteia s-a datorat diminuării presiunilor din partea preţurilor la produsele alimentare. Impactul preţurilor reglementate şi al inflaţiei de bază a fost similar celui din trimestrul precedent. Totuşi, spre finele perioadei de referinţă s-a înregistrat o accelerare a ratei inflaţiei de bază până la valoarea de 5.8 la sută, ca urmare a deprecierii monedei naţionale. Cererea internă moderată a continuat să exercite un impact modest asupra creşterii preţurilor şi în trimestrul III, 2014. Contribuţia din partea preţurilor la combustibili a crescut în trimestrul III, 2014, ca urmare a conflictului din estul Ucrainei, ceea ce a determinat diminuarea ofertei de cărbune pe piaţă. Atât rata anuală a inflaţiei, cât şi cea a inflaţiei de bază s-au încadrat în continuare în intervalul de variaţie de ± 1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută, stabilită conform Strategiei politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pe termen mediu. Evoluţia ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III, 2014 a fost cu 0.2 puncte procentuale superioară valorii anticipate în cadrul proiecţiei acesteia (4.9 la sută) din Raportul asupra inflaţiei nr. 3, 2014.

Mediul extern

Economia mondială traversează o perioadă dificilă de reechilibrare. Multe economii se mai confruntă cu moştenirile crizei financiare globale – ratele joase ale dobânzilor corelate cu nivelul scăzut al inflaţiei şi ratele înalte ale şomajului. Totodată, perspectivele sunt sumbre, prognozele privind creşterea economiei mondiale fiind treptat diminuate, ceea ce afectează încrederea şi respectiv cererea. Decalajul dintre creşterea economiilor avansate şi a celor emergente continuă să se aprofundeze, ceea ce creează semnale ambigue privind cererea mondială. Un alt fenomen recent în economia mondială este diminuarea semnificativă a preţurilor la materiile prime, în condiţiile apariţiei surplusurilor de aprovizionare. De asemenea, diminuarea preţurilor este susţinută de aprecierea dolarului SUA. În ultimele luni, pieţele valutare au fost bulversate de politicile monetare divergente promovate de Banca Centrală Europeană, Banca Japoniei, Sistemul Rezervelor Federale şi Banca Angliei.

Evoluții ale activității economice

În trimestrul II, 2014, dinamica activităţii economice a fost mai pronunţată comparativ cu începutul anului curent, astfel încât PIB a înregistrat o creştere de 4.2 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Accelerarea activităţii economice din trimestrul II, 2014 a fost determinată preponderent de cererea externă. Astfel, exporturile s-au majorat cu 10.0 la sută, în principal datorită creşterii exporturilor  în ţările Uniunii Europene. Cererea internă a fost în continuare una modestă, astfel încât consumul gospodăriilor populaţiei a înregistrat un ritm anual de doar 1.9 la sută. Investiţiile au avut un impact negativ asupra dinamicii PIB în trimestrul II, 2014, exclusiv datorită evoluţiei componentului variaţia stocurilor. Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere de 7.6 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Cererea internă modestă a generat o dinamică neglijabilă a importurilor, acestea majorându-se doar cu 0.1 la sută în trimestrul II, 2014. Evoluţia activităţii economice a fost favorizată într-o anumită măsură de tendinţa de depreciere a monedei naţionale pe parcursul anului curent în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali. Totuşi dinamica anuală a PIB în prima jumătate a anului 2014 (3.9 la sută) a fost semnificativ inferioară celei din anul precedent (8.9 la sută). Această dinamică a fost determinată de dispariţia efectului impunător al creşterii agriculturii din anul precedent, precum şi de temperarea în continuare a cererii interne. Evoluţia ratei şomajului şi a populaţiei ocupate denotă o ameliorare a situaţiei pe piaţa forţei de muncă din Republica Moldova în trimestrul II, 2014 comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Promovarea politicii monetare

În trimestrul III, 2014 s-au desfăşurat trei şedinţe ale Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la promovarea politicii monetare. În urma evaluării balanţei riscurilor interne şi externe, cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova şi perspectivele inflaţiei pe termen scurt şi mediu au fost emise trei decizii de menţinere a ratei de bază la nivelul de 3.5 la sută (nivel stabilit la şedinţa din 25 aprilie 2013). În perioada de referinţă politica monetară a fost orientată spre menţinerea caracterului stimulativ al economiei reale şi limitarea presiunilor dezinflaţioniste, fiind urmărit obiectivul de menţinere a ratei inflaţiei în intervalul de variaţie de ±1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută.

De la începutul anului 2014 a fost consemnată diminuarea ritmurilor de creştere a indicatorilor monetari. Astfel, în trimestrul III, 2014, ritmul de creştere a agregatelor monetare s-a apropiat de valorile înregistrate în anii 2011 şi 2012, media trimestrială în termeni anuali constituind 12.2 la sută pentru M2 (cu 9.9 puncte procentuale sub nivelul de creştere din trimestrul II, 2014) şi 16.1 la sută pentru M3 (cu 7.1 puncte procentuale mai puţin decât în al doilea trimestru al anului curent).

Pe parcursul trimestrului III, 2014, rata medie anuală a dobânzii aferente portofoliului creditelor în sectorul privat a fost în scădere, atât în moneda naţională (cu 0.48 puncte procentuale) cât şi în valută străină (cu 0.26 puncte procentuale) faţă de trimestrul precedent, înregistrând valori la nivelul de 10.85 la sută în moneda naţională şi 7.40 la sută în valută străină. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei, în trimestrul III, 2014, a fost de 7.69 la sută, cu 0.04 puncte procentuale superioară nivelului din trimestrul precedent. Rata dobânzii pentru plasamentele în valută străină, a constituit în medie 4.58 la sută, în scădere cu 0.07 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

Prognoza inflației pe termen mediu

Conform proiecţiei curente, ritmul anual de creştere a IPC va înregistra nivelul de 4.9 la sută pentru anul curent şi 4.6 la sută în anul 2015, aceeaşi tendinţă de variaţie în proximitatea ţintei inflaţiei fiind înregistrată şi pentru primele trei trimestre ale anului 2016. Rata anuală a inflaţiei se va încadra în intervalul de variaţie a ţintei pe întreg intervalul de prognoză. Deşi inflaţia este proiectată pe un teritoriu tolerabil, preponderent aceasta se va afla în jumătatea de jos a intervalului de variaţie. Valoarea minimă va fi înregistrată în trimestrul I, 2015 şi va constitui 3.6 la sută. Totodată, pe întreg orizontul de prognoză balanţa riscurilor este dominată de factori dezinflaţionişti.

Dinamica contribuţiei inflaţiei de bază la rata anuală a inflaţiei înregistrează o tendinţă spre diminuare pe întreaga perioadă de prognoză, dar superioară comparativ cu contribuţia consemnată în cadrul raportului precedent, ca urmare a unei evoluţii superioare a cererii interne.

Probabilitatea sporită a condiţiilor agrometeorologice nefavorabile pentru anul viitor vor determina o creştere a contribuţiei preţurilor alimentare la formarea ratei anuale a inflaţiei. Astfel, majorarea va avea loc în pofida diminuării preţurilor produselor alimentare pe pieţele internaţionale.

Evoluţia preţurilor reglementate va fi similară celei din cadrul Raportului asupra inflaţiei nr. 3, 2014 şi se va menţine contribuţia sporită a acestora la IPC.

Deviaţia PIB, conform rundei curente de prognoză, înregistrează o volatilitate sporită pe întreaga perioadă de prognoză. Deviaţia PIB, pentru a doua jumătate a anului curent, va înregistra un nivel pozitiv, datorită persistenţei creşterii economice în primele două trimestre ale anului curent şi a caracterului stimulativ al politicii monetare. Începând cu primul trimestru 2015, va avea loc reorientarea deviaţiei PIB în sensul negativ şi va înregistra valori negative pentru două trimestre consecutive, atingând valoarea minimă în trimestrul I al anului viitor. Reorientarea deviaţiei PIB se va produce, în primul rând, ca rezultat al diminuării creşterii surselor de finanţare a consumului. Principala contribuţie negativă se presupune a fi diminuarea volumului remiterilor în urma creşterilor reduse ale activităţii economice în cele mai importante ţări-surse de provenienţă ale acestora.

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).